Claude Lelouch deschide Les Films de Cannes 2019. Albert Serra, invitat Focus Spania (VIDEO)

Claude Lelouch deschide cea de-a zecea ediție Les Films de Cannes a Bucarest

Pe 18 și 19 octombrie 2019, faimosul cineast francez Claude Lelouch va fi invitatul de onoare al festivalului Les Films de Cannes a Bucarest. Regizorul ne va încânta cu șarmul și cu inteligența sa creatoare, iar festivalul îi va dedica o retrospectivă în cadrul căreia vor fi prezentate trei dintre filmele de lungmetraj ale autorului.

Lelouch a început să fie pasionat de cinema atunci când, copil fiind, se ascundea în sălile de cinema, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În 1957, pe când era cameraman de știri, a fost trimis la Moscova ca să filmeze clandestin instantanee din viața URSS. În timpul acestui reportaj, Lelouch a ajuns, din întâmplare, la studiourile Mosfilm, la turnajul filmului care i-a stârnit pofta să devină regizor: Zboară cocorii al lui Mihail Kalatozov. În 1960, filmează cu societatea sa de producție Les Films 13, primul lungmetraj, Le propre de l’homme, un eșec total. În 1966, la șase ani după ce critica l-a asasinat, Un Homme et une femme îi aducea Palme d’Or, trofeul suprem la Cannes. Au urmat două premii Oscar și alte zeci de recompense internaționale. Pelicula a  însemnat nașterea unui autor popular, extrem de iubit, care a realizat de atunci mai bine de 50 de filme încununate cu premii importante pe toate continentele. Festivalul care l-a lansat, cel de la Cannes, i-a ales pentru selecția oficială L’Aventure c’est l’aventure (1972), Les Uns et les autres (1981), Roman de gare (2007) și Les Plus belles annees d’une vie (2019).

Un bărbat și o femeie – Un Homme et une femme. Milioane de bărbați și de femei de pretutindeni, vibrând la unison la un film devenit, de atunci, legendar. Cinema-ul ca experiență și senzație globală, capabil de a uni sufletele chiar și în cele mai îndepărtate sau izolate locuri de pe planetă. O emoție ce pătrundea și dincolo de Cortina de Fier. În România comunistă, oamenii se îmbrăcau elegant, ca pentru un eveniment special, și luau cu asalt cinematografele, căminele culturale sau teatrele de vară ca să ofteze în sincron cu spectatorii din lumea liberă la o poveste de dragoste simplă, dar atât de generoasă – în decoruri strălucitoare și cu actori excepționali – recognoscibilă și universală. A fost filmul generației părinților noștri. O peliculă ce a traversat epoci, regimuri, destine: a fost cea mai populară câștigătoare a Festivalului de Film de la Cannes, dovadă că cinematograful de artă și succesul de public nu sunt incompatibile.

Un Homme et une femme a obținut mai mult de 40 de premii internaționale, printre care, Palme d’Or, Oscar pentru cel mai bun film străin și cel mai bun scenariu. Filmul îi are în distribuţie pe strălucitoarea Anouk Aimee și un sexy Jean-Louise Trintignant, amândoi într-o formă glorioasă, alături de Pierre Barouh sau Valerie Lagrange. O femeie, fiica și amintirile sale. Un pilot de raliu și fiul său. Mașini, trenuri și o plajă. O poveste de dragoste simplă pe o muzică sublimă, care a făcut înconjurul lumii:

Les Plus belles annees d’une vie a făcut parte din Selecția oficială (în afara competiției) a Festivalui de la Cannes 2019 și i-a distribuit din nou pe Anouk Aimee, Jean-Louis Trintignant, și de data aceasta pe Marianne Denicourt și Monica Bellucci. S-au cunoscut bine acum mult timp. Astăzi, bătrânul pilot de curse se cam pierde pe drumurile înnegurate ale memoriei sale. Ca să-l ajute, fiul o caută pe cea pe care tatăl său n-a știut s-o păstreze, dar pe care o evocă fără încetare. Anne îl revede pe Jean-Louis și vor relua povestea de dragoste din punctul în care au lăsat-o. La 53 de ani după ce-a sedus croazeta, Lelouch completează și termină cu acest film aventura începută cu Un Homme et une femme și continuată cu Un Homme et une femme: Vingt ans deja și ne oferă o trilogie bulversantă, făcută să traverseze epocile.

Cel de-al treilea film inclus în retrospectiva Claude Lelouch din cadrul Les Films de Cannes a Bucarest este Un autre homme, une autre chance (1977).

 

Albert Serra – invitat special al Focusului Spania în Les Films de Cannes a Bucarest

În acest an, la Cannes, zbuciumul și durerea de pe ecran au adus glorie cinematografiei spaniole: Dolor y gloria, filmul lui Pedro Almodovar, a primit trofeul pentru cel mai bun actor, graţie interpretării magistrale a lui Antonio Banderas, Fire Will Come (O Que Arde) al lui Olivier Laxe, Premiul juriului Un Certain Regard și provocatorul Liberte, regizat de Albert Serra, a luat Premiul Special al Juriului în aceeași secțiune.

Aceste trei filme, printre cele mai comentate şi mai apreciate de pe Croazetă, fac parte din Focusul Spania pe care Les Films de Cannes a Bucarest îl organizează, în acest an, cu sprijinul Institutului Cervantes din Bucuresti, Ambasadei Spaniei în România, POINT și Institutului Ramon Llull. Albert Serra, noul rebel al cinematografiei spaniole (un titlu aprig disputat), va fi invitat de onoare al festivalului şi va introduce publicului un triptic cu operele sale: pe lângă Liberte, veţi putea vedea La Mort de Louis XIV și Story of My Death.

Mai mult, focusul omagiază, într-un program oferit de Institutul Cervantes, cu sprijinul Filmotecii Ministerului Afacerilor Externe, Uniunii Europene și Cooperării din Spania, nu doar talentele de astăzi, ci şi maeştrii de ieri, printr-o serie proiecţii ale unor capodopere clasice spaniole prezentate la Cannes de-a lungul anilor: Viridiana, de Luis Bunuel, Cria cuervos, de Carlos Saura, Bienvenido Mister Marshall de Luis Garcia Berlanga și Los Santos inocentes de Mario Camus.

În comparație cu alte mari cinematografii cum ar fi cea franceză, italiană sau germană, cea spaniolă a fost multă vreme subevaluată. Cu siguranţă că şi dictatura lui Franco (1939-1975) a contribuit mult la această situație, pentru că a cenzurat și oprimat timp de aproape patru decenii cele mai mari talente ale ţării. Dar, paradoxal, regimul a hrănit creativitatea, forţându-i pe cineaşti să fie imaginativi şi subtili în maniera în care îşi comunicau ideile ca să deruteze cenzura. Moartea lui Franco a deschis drumul pentru o nouă generaţie de provocatori, condusă de tânărul taur când furios, când exuberant, Pedro Almodovar. Aşa cum Bunuel, Saura, Erice și, mai nou, Almodovar sau Serra ne arată, Spania nu duce niciodată lipsă de ţinte instituţionale care să fie supuse satirei cinematografice: armata, familia, biserica catolică, aristocraţia.

Un alt filon al cinematografiei spaniole este cel suprarealist. Despre Fire Will Come (O Que Arde), publicația Variety a scris la Cannes: „ştii exact ce climax urmează în superba parabolă rustică a lui Oliver Laxe, dar puterea sa feerică, hipnotică, rezidă în așteptare. Cu un ritm lent, înainte să devină foarte rapid, în acest al treilea film al cineastului franco-spaniol observația umană are multă profunzime și generozitate.”

 “Nu mă interesează să impun un sens unei poveşti cinematografice. De fapt, aş prefera ca publicul să ştie mai multe decât mine despre înţelesul filmelor mele”, spune Albert Serra, un artist şi un cineast ale cărui pelicule vii şi provocatoare se inspiră din istoria artei şi a literaturii și sunt, spun criticii, o continuă violentare a retinei. Cineastul vrea, în acest fel, să ne facă să ne întrebăm ce putem accepta sau nu într-o operă de artă. Născut în Spania, în 1975, Serra a studiat literatura şi istoria de artei la Universitatea din Barcelona. Cele trei filme care vor compune un portret al acestuia și la finalul cărora vor avea loc discuții cu Serra sunt:

Story of My Death / Historia de la meva mort – proiectat pe 21 octombrie, la Institutul Cervantes 18+

Casanova se întâlneşte cu un nouă servitoare, care va fi martora ultimelor sale zile din viaţă, într-un castel din Transilvania. Peliculă filmată în România şi recompensată cu Leopardul de Aur în 2013, la Festivalul de la Locarno.

La Mort de Louis XIV – proiectat pe 22 octombrie, la Cinema Elvira Popescu

Întors de la vânătoare,  Ludovic al XVI-lea simte o durere fulgerătoare în picior care-l forţează să stea la pat în Versailles. E începutul morţii lente a celui mai grandios suveran francez. Filmul a fost inclus în Selecţia oficială din 2016 de la Cannes, în afara competiţiei.

Liberte – proiectat pe 23 octombrie, la Cinema Elvira Popescu 18+

A facut mare vâlvă, reușind să stârnească scandal la Cannes anul acesta, un festival ce părea deja impermeabil la provocări, și a fost comparat cu Salo al lui Passolini. Însă site-uri ca Mubi l-au apreciat ca făcând parte din categoria acelor rare pelicule aventuroase, excitante și transgresive care ne fac să căutăm termeni cu care să le descriem și ne pun la încercare standardele. Notabil este şi faptul ca în distribuţie se regăseşte şi actorul român Cătălin Jugravu!

Focusul Spania mai cuprinde şi:

Viridiana, regia Luis Bunuel | Palme d’Or, Cannes 1961

Fantoma lui Franco bântuie întregul cinema spaniol și, în cazul lui Luis Bunuel, îl face pe faimosul răzvrătit și mai dornic să șocheze, să incendieze și să scandalizeze. După anii petrecuți în exil din cauza regimului fascist, se întoarce în Spania, în 1960, ca să facă acest film – presărat cu deviații, menage a trois și reconstituiri blasfemice la Cina cea de Taină – care a fost interzis în Spania până la moartea dictatorului.

Bienvenido Mister Marshall, r. Luis Garcia Berlanga | Premiul internațional și mențiune specială a juriului, Cannes 1953

O comedie ce se folosește de o implementare fictivă a planului Marshall în Spania, ca să satirizeze spumos felul simplist, stereotipic, în care cetățenii din diferite țări – în cazul de față spaniolii și americanii – se percep unii pe alții.

Cria cuervos, r. Carlos Saura | Marele Premiu al Juriului, Cannes 1976

Puțini copii actori au avut șansa să joace nu în una, ci în două dintre capodoperele naționale înainte să împlinească 11 ani. Ana Torrent a reușit acest lucru, atunci când Saura a distribuit-o în filmul de față, alături de Geraldine Chaplin, după ce-a văzut-o în The Spirit of the Beehive. Ca și acea peliculă, Cria cuervos e o dramă enigmatică ce amplasează copiii într-un decor domestic, ca să comenteze alegoric despre cum tineretul a fost abandonat de regimul lui Franco.

Los Santos inocentes, r. Mario Camus | Premiul pentru cel mai bun actor ex-aequo Francisco Rabal și Alfredo Landa, Premiul ecumenic, Cannes 1984

Pelicula a stârnit admirația criticii prin felul extrem de realist în care a descris existența de zi cu zi a clasei de jos, extrem de sărace, din regiunea Extremadura, în timpul regimului franchist. Bazat pe un roman de Miguel Delibes, este acum considerat unul dintre cele mai bune filme făcute despre dictatură.

Toate filmele vor avea subtitrare în limba română. Titlurile cu subtitrări și în engleză sau franceză vor fi anunțate ulterior.
Biletele vor fi disponibile începând cu 1 octombrie pe Eventbook.ro!

Festivalul este prezentat de Orange România, partener de tradiție al evenimentului.
Mașina oficială a festivalului: Renault
Cu sprijinul: Catena, Apa Nova, Silva, Groupama Asigurări

Ediția a zecea a Les Films de Cannes a Bucarest este organizată de Asociația Cinemascop și Voodoo Films și realizată în parteneriat cu Ambasada Franței și Institutul Francez din Bucureşti.
Les Films de Cannes a Bucarest este un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, CNC, realizat cu sprijinul SACD (Societe des Auteurs et Compositeurs Dramatiques).

Parteneri: Air France, ICR, Institutul Cervantes, Ambasada Spaniei în România, Institutul Ramon Llull, POINT, Hotel Mercure, Hotel Cișmigiu, UPS, SERVE, Lokal, Eventbook, Europa Cinemas, Muzeul Național de Artă al României, Cinema Muzeul Țăranului, CinemaPRO, Independența Film, CINETic

CineGhid este partener media al Les Films de Cannes a Bucarest 2019!

Detalii: filmedefestival.ro sau pagina de Facebook Les Films de Cannes a Bucarest

3 thoughts on “Claude Lelouch deschide Les Films de Cannes 2019. Albert Serra, invitat Focus Spania (VIDEO)”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *